Satul Țaul este situat în partea de sud a raionului Dondușeni, la o distanță de 6 km de centrul raional și de gara Dondușeni. Aproximativ la 200 km de la Chișinau. Moșia satului se învecinează la nord și nord-est cu pămănturile satului Plop, la est și sud-est cu cele ale satului Maramonovca - raionul Drochia, la sud și sud-vest cu moșia satului Tîrnova, iar la vest cu orașul Dondușeni.
Țaul a fost prima data atestat în anul 1451 sub numele de Albotești. Inițial vatra satului s-a aflat la 2 km vest de locul actual al satului. În secolul al XVII-lea satul Albotești a fost atacat de turci și ars, iar locuitorii rămași conduși de un oarecare Țăulean au fondat o nouă localitate pe locul ei de azi. Prima atestare documentară datează cu anul 1772, cînd satul este pomenit sub numele de Gorodici. În secolul următor satul este atestat ca Borodici - un mic tîrg. În perioada 1918-1940 atît timp cît satul a fost în componența Regatului România, satul s-a numit Țau. După al doilea război mondial, satul a primit denumirea actuală. Cea mai mare dezvoltare satul a cunoscut-o în anii 1960-1970, cînd în localitate s-a fondat tehnicumul de agronomie (azi Colegiul Agricol) în 1963. Tot în această perioadă s-a dezvoltat baza materială a satului: în 1970 s-a deschis o nouă școală pentru 1064 de locuri, s-a construit oficiul poștal, s-au construit 4 blocuri locative, căminele studențești ș.a. În 1977 s-a dat în exploatare Palatul de Cultură, construit după modelul Palatului Sindicatelor din Chișinău, iar în 1980 începe să activeze Sanatoriul-profilactoriu, care trata bolile reumatice și ale aparatului locomotor.La începutul anilor 90 Țaulul traversează o perioadă de criză, ca și întreaga republică. Criza a fost parțial depășită, dar nici pînă în prezent localitatea nu a revenit la nivelul de cîndva.
Mîndria satului este parcul din Țaul. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova și unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului.
La începutul secolului XX (anii 1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni), în jurul moșiei financiarului Andrei Iacob Pommer, cunoscutul pomicultor-decorator Ipolit Vladislavski-Pedalko a înființat un parc. Dinspre nord parcul e înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a.
Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale peste 11000 de specialiști pentru economia națională.Instituția și-a deschis pentru prima dată ușile în anul 1963 și de atunci au fost pregătiți agronomi,tehnologi, ecologi, contabili, marketologi,iar din 2005 silvicultori și horticultori.Pînă la 1992 în această unitate de învățămînt și-au făcut studiile tineri și tinere din Africa, America Latină și Asia. Geografia este foarte largă - Angola, Cabo-Verde, Chile, Vietnam, Mozambique, Yemen, Syria, Guineea, Cot-d-ivoire, Congo ș.a., în total 40 de țări.
La începutul secolului XX (anii 1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni), în jurul moșiei financiarului Andrei Iacob Pommer, cunoscutul pomicultor-decorator Ipolit Vladislavski-Pedalko a înființat un parc. Dinspre nord parcul e înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a.
Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale peste 11000 de specialiști pentru economia națională.Instituția și-a deschis pentru prima dată ușile în anul 1963 și de atunci au fost pregătiți agronomi,tehnologi, ecologi, contabili, marketologi,iar din 2005 silvicultori și horticultori.Pînă la 1992 în această unitate de învățămînt și-au făcut studiile tineri și tinere din Africa, America Latină și Asia. Geografia este foarte largă - Angola, Cabo-Verde, Chile, Vietnam, Mozambique, Yemen, Syria, Guineea, Cot-d-ivoire, Congo ș.a., în total 40 de țări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu